59 rezultate (0,21190 secunde)

Marcă

Comerciant

Preț (EUR)

Resetare filtru

Produse
De la
Magazine

Carol I

Insemnari zilnice. Volumul X Partea I. 1 ianuarie - 11 iunie.1942

Amintiri din pribegia dupa 1848. Volumul I

Ivan cel Groaznic

Ivan cel Groaznic

Ivan cel Groaznic - tarul pe jumatate nebun, care a influentat decisiv istoria Rusiei. In ziua de 25 august 1530, cand a venit pe lume Ivan cel Groaznic, Kremlinul a fost lovit de un fulger provocand un puternic incendiu iar micutul Ivan avea deja doi dinti - semnele acestea au fost considerate ca fiind de origine divina si interpretate astfel: ii va sfasia cu un dinte pe dusmanii tarii, iar cu celalalt va musca din propriul popor. La implinirea a 17 ani, in 1547, Ivan al IV-lea a fost incoronat tar al intregii Rusii. Domnia primului tar al Rusiei se poate imparti in doua perioade: prima o epoca de inflorire si prosperitate, plina de reforme ample si benefice, iar cea de-a doua sub efectul problemelor tarului, invaluit in negura nebuniei. Punctul culminant al nebuniei si cruzimii sale in urma caruia i se trage numele de "cel Groznic" este in masacrul de la Novgorod, din 1570. Acesta a durat cinci saptamani, timp care locuitorii au fost adusi in fata lui Ivan si a fiului sau, unde au fost torturati. Numarul total al victimelor se ridica la 15.000 potrivit lui Kurbski, la 18.000 potrivit Celei de-a treia cronici a Novgorodului si la 60.000 dupa autorul Primei cronici a Pskovului. Dementa tarului a atins cote paroxistice. Ajunsese sa-i tortureze si sa-i ucida cu mana lui pe multi dintre cei prinsi, indiferent daca aveau sau nu vreo vina. Nicio schingiuire nu i se parea exagerata: prizonierilor le smulgea de vii coastele, ii eviscera, le taia organele sexuale, ii tragea in teapa, ii ardea de vii, ii arunca in apa clocotita etc. 400 de ani mai tarziu, Stalin avea sa-l studieze si sa-i preia metodele de teroare, numindu-I Invatatorul. Dar despre toate acestea, si multe altele, puteti citi in lucrarea de fata.

RON 29.75
1

Amintiri Vol.3: 1919-1930

Amintiri Vol.2: 1910-1918

Amintiri Vol.1: 1872-1910

Franz Ferdinand

Carol II

RON 29.75
1

Din amintirile mele. Intimitati din cercul palatului regal Vol. 2

Din amintirile mele. Intimitati din cercul palatului regal Vol. 1

Istoria Vietii Bizantine

Istoria Vietii Bizantine

Lucrarea lui N. Iorga, Histoire de la Vie Byzantine, Empire et civilisation, d'apres les sources, apare cu aceeaşi mândră discreţie privind scopul şi limitele explorării întreprinse: o vastă confruntare şi un dialog cu izvoarele. Este o căutare, pas cu pas, şi nu lipsită de întrebări, o luare de atitudine în faţa unor manifestări colective sau individuale, o mărturisire de principii şi de sentimente, o oglindire mişcată şi o răsfrângere prin prisma unei sensibilităţi de luptător şi de artist. Cititorul ce se apleacă asupra acestor pagini va urmări, odată cu viziunea ce i se propune, şi vibrarea umană a undelor care i-o recompun, ştiind bine că orice operă este o cristalizare a unui moment determinat de coordonatele sale, şi că o lectură fidelă este o transpunere în timp. De aceea nu a putut fi vorba nici o clipă de o „aducere la zi” a studiului. Orice asemenea încercare ar fi constituit un fel de falsificare a datelor iniţiale ale cercetării expuse. I s-au adus textului doar câteva mici îndreptări de amănunt, pe care le-ar fi făcut autorul dacă ar fi avut răgazul să mai ia în mână studiul publicat în 1934. Pentru înlesnirea cititorilor au fost adăugate, cu prilejul traducerii, unele note lămuritoare care să le îngăduie să recunoască evenimentele şi oamenii ce le răsar în cale, sau să nu piardă şirul atunci când evocarea unor împrejurări din momente diferite se împleteşte uneori mai enigmatic pentru cei nepreveniţi. Traducerea a căutat să fie cât mai transparentă spre a păstra cuvântului viu ritmul însuşi al rostirii sale. Traducătoarea Maria Holban (elevă a profesorului Nicolae Iorga

RON 29.75
1

Mari Romani la rascruce de veacuri vol. 1

Mari Romani la rascruce de veacuri vol. 1

Volumul continua cu marturii despre Nicolae Grigorescu, Dimitrie Bolintineanu, Ion I. C. Bratianu, Theodor Serbanescu, sculptorul Ioan Georgescu, poetul, dramaturgul si prozatorul Dimitrie Constantin Ollanescu-Ascanio, Duiliu Zamfirescu, George Cavadia, Mihail Kogalniceanu (caruia autorul ii dedica patru capitole in care povesteste despre omul, diplomatul, familistul si iubitorul de arta Kogalniceanu), Costache Negri si marea lui dragoste Giuseppina Berta, Cesar Bolliac, dascalul Ioan Popescu, fabuloasa nunta a Mariei Bibescu, Ioan Mincu, pictorul G. Demetrescu Mirea si opera sa de „tablouri idealiste, adica cele de imaginatie sau evocatie, si cele realiste, portretele”; amintiri asupra originii si familiei lui Ion Luca Caragiale; primari „de odinioara” ai Bucurestilor si se termina cu un capitol dedicat Craciunurilor „de altadata”.„In plenitudinea multumirilor, dupa ce pun la cale si purcelul fript cu marul in gura si feliile de cozonac moldovenesc cu stafide rosii, mici, fara sambure, si crescut cat snopul – orgoliul gospodinelor – si dupa ciocniri de pahare cu vin rosu de Nicoresti care aduce a viorele, simt nevoia cantecelor de lume, si, la un semn al lui conu Costache, Marghiolita isi drege glasul si incepe sa cante acompaniindu-se cu chitara, tinandu-i isonul incet, conu Costache, melodia nostalgica de tinerete: De-as fi iubito, gingasa floare, / Ce creste ’n vale langa parau, / Mi-as da si roua si mandrul soare, / Pe-o raza dulce din ochiul tau… Ea-i transporta pe toti. N-or fi avand si oamenii acestia suferintele lor, neplacerile lor, tristetele lor? Desigur, da. Dar credinta in Cel de Sus ii intareste. Fiecare e multumit de soarta lui. Viata li se pare frumoasa, pasnica, senina. E un Craciun al credintei, al credintei vii si sfinte”

RON 29.75
1

Regina Mea, Carmen Sylva

Regina Mea, Carmen Sylva

Îmi ceri să spun publicului românesc impresia pe care mi-o lasă lectura paginilor d-tale despre Carmen-Sylva. Ceea ce reţin în primul rând din fericita evocare a Reginei-poete este tocmai lirismul care ţi se pare că domină personalitatea ei. Carmen Sylva a fost într-adevăr o mare, o adevărată poetă. Caracterul de poetă i-a permis să trăiască în afară şi deasupra unei realităţi pe care totuşi o ştia topi într-o viziune limpede. De aici vine şi darul ei pe care nu mă pot împiedica să-l numesc profetic, un dar pe care poezia adânc simţită îl face aleşilor ei, punându-i în comunicaţie ocultă cu viitorul. Victor Hugo, într-un poem celebru, presimţea existenţa aeroplanului şi releva chiar anumite amănunţimi tehnice în legătură cu această invenţie modernă. Natura profetică a poetului se confirmă de altminteri prin mărturiile multora dintre ei: exemplul lui Dante rămâne însă cel mai tipic în aceasă privinţă. Carmen Sylva a prevăzut astfel numeroase evenimente, pe care le trăim astăzi cu toţii. Ea s-a înfricoşat cu anticipaţie de tulburările care cutropesc viaţa şi moravurile vremii noastre. Din aceste presimţiri ea trăgea o lecţie de indulgenţă şi de bunătate, calităţi neuitate ale rolului ei de Suverană iubită. Şi-a iubit ţara şi a ştiut s-o ajute şi s-o pună în valoare în toate împrejurările. Paginile d-tale dovedesc aceasta îndeajuns, precum şi dragostea Reginei pentru ţăranul nostru artist şi poet el însuşi, pentru toţi oropsiţii soartei, pe care aşa de nobil i-a ocrotit. D-ta arăţi toate aceste binefaceri într-un chip convingător şi vor trebui să-ţi aducă mulţumiri toţi cei care au păstrat intactă amintirea unei Suverane adorabile, cu suflet mare şi curat de inspirată. Elena Văcăresc

RON 29.75
1

Pictorul Nicolae Grigorescu

Sissi. Imparateasa Austriei

Razboiul Nostru in Note Zilnice Vol. 2

Razboiul Nostru in Note Zilnice Vol. 2

Razboiul Nostru in Note Zilnice (vol. 2) - Nicolae Iorga Cine s-a dăruit cu atâta pasiune neamului său ca Nicolae Iorga? Cine a fost cu atâta genialitate interpretul istoriei poporului român? Cine a înțeles mai bine poporul acesta de țărani cuminți rezistenți ca stâncile înfipte în cursul neastâmpărat al apelor? Nu este moment sau problemă din istoria lumii sau trecutul neamului său careia condeiul, uneori ascuțit, careia Iorga să nu-i fi închinat câteva pagini. În cartea Războiul nostru în note zilnice marele istoric abordează problemele cu care se confruntă statele din Europa în preajma începerii Primului Război Mondial, dar și situația neutralității României. Ea cuprinde totodată comentarii și reflecții asupra unor momente importante petrecute în viața țării noastre în intervalul 1914-1918, cum ar fi moartea Regelui Carol I sau suirea pe tron a lui Ferdinand. Sunt pagini pline de sensibilitate și duioșie în care vorbește despre românii din Ardeal sau din Basarabia, dar și unele acide în care cu un umor fin critică unele acțiuni ale unor șefi de Stat sau alte personalități ale momentului. Multe și nenumărate sunt notițele lui Iorga privitoare la articole din presa vremii, de la noi sau de aiurea, pe care le apreciează sau le condamnă cu ferme argumente. Naționalismul lui Iorga vibrează la tot ce e românesc, el moare și înviază odată cu istoria țării și cu domnii săi, mai mari sau mai mici. Nicolae Iorga și-a iubit țara și poporul cu o patimă sacră

RON 25.50
1

Insemnari zilnice Volumul VIII. 1 ianuarie - 21 iulie, 25 octombrie - 31 decembrie, 1940

Insemnari zilnice. Volumul IX. 21 aprilie - 31 decembrie 1941

Însemnări zilnice, Volumul 10 Partea II. 12 iunie – 20 noiembrie 1942. 1 ianuarie – 1 februarie 1944. 30 martie – 22 aprilie 1944 – Constantin

Cafeneaua cu poeti si amintiri

Cafeneaua cu poeti si amintiri

La intrebarea ce pusesem in cursul daca poezia este utila, poetul raspunsese cu tremur in glas:- In ciuda tristetii ce ma mistuie, sunt un mare optimist. Cred si afirm cu tarie ca nici cantecul, nici floarea, nici iubirea nu pot fi inlocuite cu altceva. Ele sunt legate de noi, alcatuind insusi miezul existentei noastre spirituale. In secolul razboaielor apocaliptice si al vociferarilor semidocte, catifeaua versului, lacrimile unui copil nu sunt bagate in seama, ceea ce nu inseamna insa ca ele nu exista. Nimeni nu este ferit de binefacerile iubirii, de adierile primaverii, de suflul larg al sentimentelor. Fara iubire nu exista nimic, e ceva identic cu diamantul ascuns intr-un sertar de ochii nestiutori, ca sa nu poata fi vazut, dar care exista si imprastie lumina lui mare in lumea aceea mica, unde i-a fost sortit sa traiasca. Eu cred in necesitatea poeziei si sunt sigur ca o renastere a ei este actuala.Mieluselul cu blanita de matase si cu ceata blanda a prostiei in priviri ramane miel, chiar daca il plimbi in automobil si il intoxici cu auditii radiofonice. Omul inlantuit de veacul douazeci, mecanizat, terorizat si fanatizat, ramane in fond tot om. Sufletul lui cere poezie, asa cum plamanii vor aer, iar ochiul, lumina. Poetii sa ramana, asadar, poeti, nimic mai mult. Altarul ce i-a legat de suferinta omeneasca nu poate fi parasit, ar fi cea mai monstruoasa dintre dezertari.Politicienii burghezi afirma, ca si poetii ca doresc o lume mai buna. Atata doar ca in timp ce drumul lor trece peste vaiete si cadavre, fara sa fim siguri ca va duce vreodata la tinta, lira noastra plapanda aspira la construirea unei lumi mai bune, cu oameni adevarati intr-insa

RON 34.00
1

Amintiri politice Vol.2

Amintiri politice Vol.2

Mai tragica era problema tineretii, Marele Stat-Major dand ordin ca toti tinerii de la varsta de 18 ani in sus sa plece de la vetrele lor si sa se indrepte spre Moldova. Ordinul era explicabil, fata de marile pierderi pe care le suferisem trebuia sa ne asiguram in Moldova cat mai multe posibilitati de noi recrutari, era o conditie indispensabila pentru refacerea armatei si pentru continuarea luptei. Dar in imprejurarile in care ne aflam atunci, va puteti inchipui ce a fost executarea practica a unui atare ordin. Sa transporti zeci de mii de tineri cu trenul, era o imposibilitate materiala. Nu ramanea deci decat sa vina pe jos, dar nenorocitii de ei unii nu aveau haine, altii erau desculti, cerseau de mancare, cadeau de oboseala, se imbolnaveau de frig, mureau pe la portile hanurilor.Spre culmea nenorocului, se raspandise vestea ca in urma participarii unor cercetasi la luptele de la podul Jiului, germanii, drept represiune, impuscau fara judecata pe toti cercetasii, si atunci mii de cercetasi, mii de copii de 10, 12, sau 14 ani au pornit nebuneste pe jos spre Moldova. Situatia era de asa fel ca nu puteam face mai nimic pentru ei, abia mai tarziu, in Moldova, le-am putut veni in ajutor, dar dupa cate dureri si dupa cate jertfe!La fiecare dintre noi era de dimineata pana noaptea tarziu o miscare si o agitatie nemaipomenita. Partizani politici, rude, prieteni, cunoscuti intrau si ieseau, unii voiau sa plece si cereau sa le inlesnim plecarea, altii se intorceau ca sa spuna ca s-au razgandit, altii nu se puteau hotari, se vaitau si cereau sfaturi. Nu stiai singur ce sa mai faci, cum sa-i linistesti si cum sa-i impaci. Te implorau, te amenintau, era sfasietor

RON 29.75
1

Machiavelli

Machiavelli

Arta de a guverna nu este numai o artă de a face, dar şi arta de a te preface. Principele, spune Machiavelli, nu e necesar să aibă toate calităţile pe care oamenii le preţuiesc ca făcând podoaba domnitorului, dar e necesar să pară că le are. Coruperea Statului începe cu slăbirea simţului de legalitate atât la guvernanţi cât şi la guvernaţi: fie că cei care fac legile nu le aplică drept, fie că cei pentru care sunt făcute le eludează. Nu e pildă mai rea într-o republică decât să faci o lege şi să nu o observi, mai ales când nu e observată de cei care au făcut-o. Legile pot fi oricât de bune; dacă nu sunt observate, ori nu sunt observate decât când sunt comode, Statul e bolnav. Un semn sigur al corupţiei incipiente este contrastul între legile bune şi relele obiceiuri. La aceeaşi disoluţie duce şi slăbirea simţului de solidaritate între cetăţeni. Un conducător cum e mai bine: să fie iubit sau temut? Desigur oricine ar dori să fie şi iubit şi temut. Dar amândouă nu pot merge totdeauna împreună. Şi dacă e de ales, care din două? Dată fiind natura perversă a oamenilor, temerea e mai sigură decât iubirea. Legătura din iubire se rupe lesne, când interesul propriu al obligatului este în joc; pe când temerea, născută din frica de pedeapsă, e mai trainică şi mai eficace. Ca să fii iubit nu depinde numai de tine, dar mai ales de ceilalţi; ca să fii temut depinde mai ales de tine. Principele trebuie însă să se facă temut în aşa fel încât dacă faptele lui nu-i aduc iubire să nu-i aducă nici ură, dar mai presus de orice să se abţină de la bunul altuia; căci oamenii uită mai curând moartea părinţilor decât pierderea averii..

RON 25.50
1